Anduranţă mentală

Prietenii mei ştiu, sunt pasionat de hărţi, de altfel anul trecut i-am şi dat acestei preocupări o direcţie comercială, ieşind pe piaţa locală cu o hartă turistică a oraşului. Începusem anul trecut o hartă desenată în izometrie (izometria, un alt gândac care nu-mi dă pace) a centrului oraşului. Odată pornită, am căzut în capcana detaliilor căci mi-am ales strategic ceva complicat, clădirea Palatului Culturii, un renumit obiectiv de epocă seccesion, plin de detalii ornamentale (caracteristică a secessionului, la urma urmei). M-a epuizat în aşa hal încât, odată finalizat (uşor fals, mai am frescele exterioare de adăugat) şi după ce m-am aruncat la Palatul Prefecturii, un alt obiectiv fantastic de decorativ, am lăsat baltă proiectul. L-am reluat după o perioadă de odihnă mentală, cu forţe noi. Zilnic mă încearcă îndoieli, zilnic mă gândesc sa abandonez, apoi, obsedat, deschid fişierul pentru a mai lucra.