Păcat de cuvântul "a comemora", zăpăcit de oficiali şi înregimentat cu forţa în legiunile limbii de lemn. Împuternicit de-aş fi fost cu patalama de legiuitor şi paznic al limbii sufleteşti române, i-aş fi dat o notă mai personală, lipsită de rigiditate, în care eu şi cu altcineva, un el, o ea, chiar am memora în tandem trecute fapte şi instantanee comune. Dar nu sunt, paznic şi legiuitor, aşa că mă voi limita la a memora clipe dragi de unul singur. "Co-" poate să plece în limbi fără cultul comunitar al memoriei.
