De două săptămâni tot admir un părculeţ de lângă blocul în care locuiesc, plin de maci plantaţi cel mai probabil de Primărie (Sere şi Parcuri). Câteva sute de maci înroşesc fantastic peticul de verdeaţă, retina şi creierul. Azi dimineaţă, trecând din nou pe lângă parc şi încărcându-mă din nou de roşu, m-am decis să-l rog pe Alex, colegul meu, să meargă să le facă o poză. S-a dus pe la amiază, iar macii... nu mai erau. Fuseseră cosiţi odată cu iarba... Doar câteva picături sîngerii mai stăteau mărturie a ceea ce a fost.
